crimele din vechiul testament

In jos

crimele din vechiul testament

Mesaj Scris de emil_m la data de Mar Iul 28, 2009 11:47 pm

As dori sa deschidem un topic despre crimele infaptuite de catre Dumnezeu,acelasi Dumnezeu caruia miliarde de credinciosi i se roaga zilnic pentru ispasirea pacatelor,iar el cum le multumeste?Infaptuind crime.Pentru inceput vom merge la numerii cap.16:
32. Şi şi-a deschis pământul gura sa şi i-a înghiţit pe ei şi casele lor, pe toţi oamenii lui Core şi toată averea;
33. Şi s-au pogorât ei cu toate câte aveau de vii în locuinţa morţilor, i-a acoperit pământul şi au pierit din mijlocul obştii.
34. Şi tot Israelul, care era împrejurul lor, a fugit la strigătele lor, că ziceau: "Să nu ne înghită şi pe noi pământul!"
35. A ieşit apoi foc de la Domnul şi a mistuit pe cei două sute cincizeci de bărbaţi care au adus tămâie
Tot in numerii cap.15 gasim un alt omor infaptuit la porunca lui Dumnezeu:
32. Când se aflau fiii lui Israel în pustiu, au găsit un om adunând lemne în ziua odihnei;
33. Şi cei ce l-au găsit adunând lemne în ziua odihnei l-au adus la Moise şi Aaron şi la toată obştea fiilor lui Israel;
34. Şi l-au pus sub pază, pentru că nu era încă hotărât ce să facă cu el.
35. Atunci a zis Domnul către Moise: "Omul acesta să moară; să fie ucis cu pietre de către toată obştea fiilor lui Israel, afară din tabără!"
Numai pentru ca cineva a adunat lemne in ziua de odihna,a trebuit sa fie ucis.Oare acesta este Dumnezeu,cel care ne sfatuieste sa iertam pacatele celor ce ne gresesc,caci si el va face la fel cu ale noastre?Istoricul si criticul literar Marian Popa,facea intr.-o carte a sa o comparatie interesanta:
“În total, peste 2′270′363 de oameni (şi aici nu au fost puse la socotealǎ victimile care n-au fost sau n-au putut fi numǎrate -de exemplu, cei de la potop, armatele faraonului, primii nǎscuţidin Egipt, Sodoma, Gomora, uneori femeile şi copii care n-au fost numǎraţi, nefiind consideraţi oameni şamd) au fost omorâţi, direct sau indirect, de cǎtre Dumnezeu şi contabilizaţi în Vechiul testament.
Câţi a omorât Satana? 10, şi anume copiii lui Iov, povestea fiind în Iov 1″.
Lista continua,insa as dori sa incercam sa le descoperim impreuna.
avatar
emil_m
Samantza

Numarul mesajelor : 3
Reputatie : 0
Data de inscriere : 28/07/2009
Varsta : 19

Sus In jos

Re: crimele din vechiul testament

Mesaj Scris de DacianWarrior la data de Joi Iul 30, 2009 5:08 pm

Vreau sa vad cine ma rezolva cu un articol despre crimele iudeo-crestinismul impotriva paganismului. Raman dator!

DacianWarrior
Samantza

Numarul mesajelor : 2
Reputatie : 0
Data de inscriere : 28/07/2009

Sus In jos

Re: crimele din vechiul testament

Mesaj Scris de Satanista666 la data de Joi Iul 30, 2009 8:27 pm

Se pune si Inchizitia? Ca eu as putea sa enumar cateva chestii:D
avatar
Satanista666
Planta

Numarul mesajelor : 10
Reputatie : 0
Data de inscriere : 28/07/2009
Localizare : Medgidia

http://tineriiscriitori.ning.com/

Sus In jos

Re: crimele din vechiul testament

Mesaj Scris de emil_m la data de Vin Iul 31, 2009 1:54 am

[quote="Satanista666"]Se pune si Inchizitia? Ca eu as putea sa enumar cateva chestii:D[/quote]
atata timp cat au fost comise in numele bisericii si al ''domnului'',nu incape nici o indoiala.
avatar
emil_m
Samantza

Numarul mesajelor : 3
Reputatie : 0
Data de inscriere : 28/07/2009
Varsta : 19

Sus In jos

Re: crimele din vechiul testament

Mesaj Scris de Satanista666 la data de Sam Aug 01, 2009 9:04 pm

Inchizitia, "crima" crestinismului impotriva umanitati...
Inchizitia sau cum mai era numita in latina inquisition - cercetare este o forma a justitiei in epoca timpurie a Evului Mediu, aceasta forma difera de „dreptul roman”, prin forma de acuzare, aplanarea controverselor, intr-un proces intentat de inchizitie („ex officio“) erau prezentate metodele ca servind interesele obstesti si salvarea sufletului acuzatului.
Metodele de investigaţie a inchizitiei, era descoperirea asa numitului „adevar” pentru obtinerea acestei dovezi, se folosea si schingiuirea acuzatului in fata unor martori, recunoasterea vinei acuzatului fiind scopul principal al investigatiilor, dovezile obiective fiind neglijate. Acest proces lua in considerare numai declaratiile unor martori, care se baza pe declaratiile altor martori, astfel procesul putand dura timp indelungat, sfaritul procesului se termina cu o sentinta putand fi numai nevinovat sau vinovat cu recunoasterea vinei.
O forma speciala a inchizitiei era cea bisericeasca, care se ocupa cu procesele ereticilor din Evul Mediu, numit "inquisitio haereticorum" respectiv "inquisitio haereticae pravitatis" care se ocupa de inlaturarea si combaterea altor invataturi care nu corespundeau intereselor si ideilor bisericii romano-catolice fiind condamnate ca idei eretice.
La inceput aceste procese erau prezidate de clerul inalt ca de exemplu de papa care delega episcopi, dar prin observarea lipsei eficientei proceselor s-a constituit pentru acest scop cu timpul o institutie speciala.
Institutia veche romana ca organ al Vaticanului a fost denumit în anul 1908 "Sacra congregatio Romanae et universalis Inquisitionis seu Sancti Officii" sau pe scurt "Sanctum Officium".
Europa in Evul Mediu a cunoscut o perioada neagra, datorita asa numitelor "procese" ce aveau ca scop salvarea sufletului celui acuzat de mai multe "crime" ca: vrajitorie, idolatrizarea diavolului, eretism, paganism...
In timpurile vechi ale crestinismului numai episcopii puteau sa ia masuri contra ereticilor. In perioada urmatoare cand crestinismul devine religie de stat, cei care propavaduiau invataturi straine ca: astrologia, fizica, chimia, alchimia, acestea fiind neacceptate de crestinism, au fost urmariti si condamnati ca eretici, dupa edictul imparatului roman Theodosie I.
Inchizitiile din Italia si Franta.
Inchizitia incepe sa functioneze mai eficient prin anii 1100, la aparitia in Italia si sudul Frantei a religiei dualiste antifeudale (bogomile), care ameninta scindarea bisericii catolice. Propagarea misionarii Bogomile, religie care sta la baza religiei lombarde din regiunea Milano, adeptii acestei religii fiind urmariti ca eretici.
Transformarea inchizitiei intr-o institutie se va petrece prin secolul XIII, folosindu-se interpretari din biblie cu citate vechi, cel mai des citat fiind teologul antic Augustinus din Hippo care sustinea urmatoarele: "Ereticii numai cu forta pot fi adusi pe calea cea buna, spre biserica."
Inchizitia spaniola...
Inchiziţia spaniola a fost fondata in 1478 de monarhii catolici Ferdinand si Isabela pentru a mentine otrodoxia catolica in regatele lor si s-a situat sub controlul direct al monarhiei spaniole. Nu a fost abolita definitiv decat in 1834, in timpul domniei lui Isabela a II-a.
Inchiziţia, ca tribunal ecleziastic, avea jurisdicţie numai asupra creştinilor botezaţi. Însă, de când evreii (în 1492) şi maurii musulmani (în 1502) au fost exilaţi din Spania, jurisdicţia Inchiziţiei de-a lungul unei perioade lungi a istoriei sale s-a extins practic auspra tuturor supuşilor coroanei. Inchiziţia avea în mare parte scopul de a asigura ortodoxia celor recent convertiţi, cunoscuţi ca conversos sau marranos.

Cele mai cunoscute metode de tortura ale Inchizitiei...

Scaunul de interogare
Sinistra metoda de tortura numita scaunul de interogare a cunoscut celebritatea in Europa medievala, atunci cand era folosita, in special, impotriva femeilor acuzate de vrajitorie sau de adulter. Scaunul metalic pe care erau imobilizati acuzatii era prevazut cu sute de ace menite sa strapunga pielea fara a produce, insa, rani letale. Ca si cum nu era suficient, sub acesta se aprindea focul, foc ce era mentinut pana cand scaunul devenea incandescent. Putinele victime care supravietuiau acestui supliciu sufereau traume ireversibile care, de cele mai multe ori, duceau la moartea celui torturat in maxim doi ani.


Purificarea sufletului
Desi era privita doar ca o metoda preliminara a torturii propriu-zise, curatarea sufletului avea la baza o credinta larg raspandita in tarile catolice, aceea ca sufletul vinovatului putea fi spalat de pacate daca acuzatul era silit sa inghita apa clocotita sau carbuni incinsi. In situatia in care condamnatul supravietuia incercarii, judecatorii puteau accede catre urmatoarele etape ale procesului de acuzare.

Fecioara de fier

Celebra printre inchizitorii medievali, Fecioara de fier isi va castiga o trista notorietate incepand cu anul 1515, atunci cand s-a inregistrat prima folosire a acestui infricosator instrument de tortura. Cusca de metal, care avea forma unei fecioare, era dotata pe interior cu un sistem complicat de ace care, odata usa inchisa, patrundeau in corpul celui condamnat. Dar cum scopul torturii era acela de a smulge marturisile ereticilor inainte de a-i ucide, acele erau pozitionate astfel incat victima sa nu fie ucisa instantaneu. Acestea penetrau membrele, abdomenul, pieptul si ochii victimei fara a-i provoca moartea imediata. Acuzatul putea agoniza chiar si doua zile pana isi gasea sfarsitul.

Tortura cu apa
Chiar daca a fost folosita pe scara larga in Evul Mediu, tortura cu apa a continuat sa fie practicata pana in secolul XX, in special in lagarele japoneze din timpul celui de al doilea razboi mondial. Procedeul prevedea ca victimei, imobilizate in prealabil, sa ii fie introdus in gura sau prin fosele nazale un tub elastic prin care era eliberata o mare cantitate de apa. Odata operatiunea incheiata, calaul sarea, practic, cu ambele picioare pe abdomenul umflat al victimei, fapt ce ducea la sectionarea stomacului si la moartea aproape instantanee.

Leaganul lui Iuda
Imaginatia judecatorilor medievali a atins una dintre cele mai inalte praguri atunci cand s-a decis construirea Leaganului lui Iuda. Aparatul, de forma unui scaun inalt cu trei picioare, era prevazut in varf cu o piramida metalica, ale carei muchii erau atent ascutite in prealabil. Victima era ridicata cu ajutorul unui sistem de scripeti si asezata pe acest ingenios dispozitiv de tortura, in fata judecatorului. Gravitatia si greutatea condamnatului duceau la desavarsirea procesului. Existau si cazuri in care cei acuzati nu erau suficient de corpolenti, situatie in care de picioarele condamnatului erau atasate diferite greutati.

Pantofii de pedeapsa si Furca Ereticilor
Confectionati din metal si dotati cu mai multi tepi metalici atasati in interior, in dreptul calcaielor, pantofii de pedeapsa erau folositi in combinatie cu o alta inventie a Inchizitiei, Furca Erecticilor. De forma unei furci minuscule cu doua capete, obiectul era atasat de gatul condamnatului astfel incat sa ii penetreze acestuia partea superioara a sternului si barbia. Nevoit sa stea pe varfuri, pentru a nu-si performa calcaiele, si silit sa isi lase capul pe spate pentru a nu fi strapuns de dispozitivul atasat la gat, cel condamnat putea rezista intr-o asemenea pozitie pana la cateva ore. De obicei, o astfel de tortura era folosita ca preludiu, inaintea caznelor propriu-zise.

Ghetele
O alta solutie ingenioasa a judecatorilor medievali, folosita in lupta cu fortele demonice ale raului, o constituia dispozitivul numit simbolic „ghetele”. Picioarele victimei, imobilizata in prealabil, erau plasate intre doua scanduri care, la randul lor, erau legate intre ele cu mai multe corzi bine stranse. Intre aceste corzi, acuzatorii fixau mai multe pene de lemn pe care le loveau sistematic cu un ciocan. Cu fiecare lovitura, mici parti din tibiile celui torturat se sfaramau, lasand oasele victimei sa iasa la iveala. Judecatorii puteau folosi pana la 20 de astfel de pene, care difereau ca marime, in functie de acuzele aduse vinovatului. Cazurile in care victima supravietuia pana la finalul procesului erau extrem de rare, iar durata de viata a acesteia nu era mai mare de cateva zile datorita blocarii arterelor cu resturi de os si maduva osoasa.
De-a lungul istoriei, "ghetele" au cunoscut o larga raspandire capatand forme diferite in functie de locatia in care erau folosite. Celebre au ramas "ghetele spaniole", confectionate din metal, si care erau presate cu ciocanul in timp ce picioarele acuzatului se aflau inauntru. O forma a acestor ghete se regasea acum un mileniu si in insulele britanice, diferenta fiind ca acestea erau din fier si nu erau folosite pentru presare membrelor inferioare ale condamnatilor ci pentru fierberea acestora in apa sau ulei.

Fierastraul
Una dintre cele mai sinistre inventii ale Evului Mediu a fost, cu siguranta, taierea condamnatilor de vii cu fierastraul. Mai mult, victimele erau legate cu capul in jos, ideea torturii fiind ca acestea sa supravietuiasca si sa fie constiente cat mai mult timp, fapt ce era posibil datorita sangelui care continua sa oxigeneze creierul acuzatilor. In ciuda durerilor care trebuie sa fi fost atroce, un condamnat supus unei astfel de torturi putea rezista pana in momentul in care fierastraul ii atingea toracele.

Trasul in teapa
Celebru in Tara Romaneasca datorita domnitorului Vlad Tepes, trasul in teapa era o metoda preferata de executie pentru acuzatorii din Turcia, nordul Africii dar si din Germania si centrul Europei. Teapa de lemn sau metal care strapungea posteriorul celui condamnat, iesindu-i acestuia prin gura sau torace, nu insemna intotdeauna o moarte cat de cat rapida. In situatia in care teapa nu atingea nici un organ vital, victima putea trai pana la doua zile in aceasta pozitie. Pedeapsa era acordata, in special, celor invinuiti de inalta tradare, desi folosirea ei cuprinsese arii mult mai largi de acuzare.


Trasul pe roata
Primul loc in topul torturilor medievale il ocupa trasul pe roata, o inventie aplicata pe scara larga in centrul si nordul Europei. In fond, doar spanzuratoarea era mai mult folosita decat trasul pe roata in acea perioada.
Victima era, pentru inceput, fixata de sol cu membrele larg desfacute si bine intinse. Apoi, sub fiecare incheietura a mainilor sau picioarelor erau trecute bucati solide de lemn. Calaul zdrobea incheieturile victimei presandu-le cu o imensa roata de lemn, intarita cu piese de metal. Procesul continua cu fracturarea oasele mainilor si picioarelor celui condamnat. Odata membrele zdrobite, victima era legata in jurul rotii si lasata sa moara din cauza durerilor sau a setei. Cei care supravietuiau supliciului puteau rezista zile intregi legati de roata, timp in care insectele si pasarile se hraneau in voie din trupul acestora. In general, condamnatii erau expusi in piete publice sau la rascrucile drumurilor, pentru ca toti sa ii poata vedea si sa le evite exemplul.
Existau si cazuri in care acuzatii se bucurau de clementa judecatorilor. In acest caz se aplica ceea ce se numea Coupe de grace, zdrobirea toracelui sau a stomacului, fapt ce ducea la moartea aproape instantanee a victimei. In centrul Europei mai exista o forma de clementa numita Retentum, ce prevedea strangularea condamnatului in timpul executiei, uneori chiar inainte de inceperea ei.
avatar
Satanista666
Planta

Numarul mesajelor : 10
Reputatie : 0
Data de inscriere : 28/07/2009
Localizare : Medgidia

http://tineriiscriitori.ning.com/

Sus In jos

Re: crimele din vechiul testament

Mesaj Scris de Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum